notino.ro

Coșmarul românilor blocați pe vase de croazieră: „I-am obligat să-mi facă testul. M-au pus în carantină, nu am avut aer proaspăt”

Valuri de îmbrățișări și săruturi pe aeroport. Sute de români, blocați timp de câteva luni pe vase de croazieră în Oceanul Atlantic, au ajuns vineri acasă. După o perioadă lungă de izolare în cabine, o companie aeriană spaniolă i-a transportat într-o cursă charter de 10 ore.

Sorina Niţă a lucrat 11 ani pe vase de croazieră. Ultima deplasare de serviciu a făcut-o să spună adio acestui domeniu.

notino.ro

„Am stat izolați 2 luni. Nu m-am gândit la nimic decât că vin acasă, nu m-a interesat nimic”, a mărturisit tânăra. „ Am avut 2 cazuri confirmate. I-am obligat să îmi facă testul, o dată, după aceea am stat în carantină fiindcă am avut tupeul să cer testul. Nu am avut aer proaspăt. Prima oară m-au pus într-o cameră fără geam. A trebuit să sun în altă parte, ca să mi se dea măcar o cabină cu geam”, a povestit femeia..

Această experiență traumatizantă i-a pus capac. Spune că nu mai vrea să meargă niciodată să muncească pe vase de croazieră. „Niciodată. După 11 ani, nu mai vreau”, spune Sorina.

Cristian Lenţa a plecat pentru a două oară pe un vas de croazieră. Spune că ar mai merge în larg, chiar şi după o lună de izolare.

– Cum ați primit vestea că veți ajunge în sfârșit acasă?

– Pfff, vă dați seama, după ce am stat în izolare 29 de zile, nu am ieșit din cabină. Am avut noroc că am avut cu balcon, dar au fost multe persoane care nu au văzut lumina zilei. Nu știu cum să mă mai comport, că nu am mai socializat cu lumea în limita distanței sociale, dar e ok”, spune tânărul.

Ștefan Surleac a lucrat ca ajutor de ospătar.

– Vă era dor de casă?

– Mai mult îmi era dor de uscat decât de casă. Să vezi apă în fiecare zi și să nu ai posibilitatea să înoți e mai nașpa.

„Au fost reguli foarte stricte și nu a fost niciun fel de problemă. Au fost zone repartizate, roșie, portocalie. Din punctul meu de vedere, am fost mult mai safe decât eram acasă”, crede un alt tânăr.

– Veți mai pleca în astfel de croaziere?

– Probabil că da, vedem.

– Faptul că ați ajuns acasă ce sentimente vă oferă?

– Vreau să mănânc o ciorbă de perișoare!

Daniel Drăgan lucrează de 6 ani că salvamar pe vase. După 6 luni în larg, este nerăbdător să plece în Spania, la familia lui.

„Știam că o să fie un pic de răbdare, pentru că au fost și regulile de la CDC, din România și alte țări. Nu a fost ceva plăcut, dar nu a fost plăcut nicăieri, nici acasă în România. Mă bucur că am ajuns în sfârșit acasă. Pentru mine nu s-a terminat cursa, pentru că trebuie să ajung în Spania”, explică Daniel.

„Mai mult de 60 de zile nu am pus piciorul pe pământ, dar compania a avut grijă de noi și ne-am format o mică familie acolo. Suntem fericiți că am ajuns acasă în sfârșit, la familiile noastre, toți au fost îngrijorați”, mărturisește o tânără.

Rudele şi prietenii marinarilor şi-au aşteptat cu nerăbdare apropiaţii.

– Pe cine așteptați?

– Pe fiul meu. A fost în izolare două săptămâni, până le-au dat drumul. Am emoții.

Un bărbat mai în vârstă stă pe un scaun.

– Pe cine așteptați?

– Fetița. Mi-a spus că nu a avut condiții proaste, i-a terminat psihic că a stat foarte mult să aștepte până i-a pus compania la dispoziție un avion, a stat foarte mult și acum mă gândesc dacă…

Pe bărbat l-au podidit lacrimile și nu mai poate continua.

– Ce emoții aveți acum, că a venti în sfârșit acasă?

Face doar un gest, ducând mâna la piept, și plânge.

– O să o mai lăsați să plece așa departe?

– Nu știu, e hotărârea ei…

Zborul charter a adus acasă, vineri, peste patru sute de români.

Reporter: Cezara Scutari

Operator: Cătălin Mihalache

Editor web: Luana Păvălucă

Sursa acestei Stiri este websiteul Digi24.ro

notino.ro